Selectia candidatilor care se prezinta pentru un post
este un proces complicat, desfasurat pe mai multe faze, proces care are
drept scop identificarea persoanei sau persoanelor care corespund īn cea
mai mare masura cu cerintele angajatorului. Cerintele sunt si ele
complexe, vizānd aspecte precum experienta, istoria profesionala,
aptitudini si abilitati profesionale, trasaturi de personalitate
corespunzatoare mediului organizational īn care trebuie sa se integreze
viitorul angajat. Anumite activitati reclama īnsusiri psihofiziologice
si aptitudinale aparte, prezenta acestora fiind un element necesar dar
nu si obligatoriu suficient pentru ocuparea postului. Evidentierea
obiectiva a acestor īnsusiri si aptitudini se face prin intermediul
testelor psihologice. Testul psihologic este un instrument profesional
standardizat a carui sarcina este sa obiectiveze diferentele individuale
dintre persoane, dānd o masura a prezentei unor caracteristici psihice.
Cele mai cunoscute publicului larg sunt testele care se efectueaza
pentru carnetul de sofer.
Foarte adesea, candidatii vor fi supusi unei testari psihologice, fie ca
īsi cauta un loc de munca prin intermediul unei agentii specializate de
plasare, fie ca se adreseaza direct angajatorului. Rezultatul la test(e)
poate fi definitoriul pentru reusita. Ori īntr-o anumita masura,
rezultatul la test depinde de maturitatea si seriozitatea cu care
candidatul abordeaza testul, de pregatirea preliminara. Testul
psihologic poate deveni adesea un factor stresant, cel testat nestiind
ce se asteapta de la el, ce fel de test da, īn ce masura rezultatul la
test va influenta alegerea sa pentru interviul final, care sunt
rezultatele.Daca aceste informatii nu sunt furnizate explicit, este bine
sa se īntrebe. Foarte multi candidati nici nu sunt pregatiti pentru
testare. Pregatirea se face prin activarea cunostintelor din propriul
domeniu de activitate, prin concentrare si prin eliminarea tensiunii
preliminare. Īn principal, pentru testele de personalitate, pregatirea
se face prin autoanaliza. Īn ceea este priveste modalitatea de
administrare testele pot fi de tip creion-hārtie ori prin intermedierea
unor aparate speciale. Primele sunt īnsa cele mai raspāndite, fiind mai
economice si mai usor de aplicat, testele pe aparate fiind mai
pretentioase.
Īn ceea ce priveste aspectul vizat de test, candidatii se pot īntālni cu
teste senzorial-perceptive(de exemplu de acuitate vizuala), teste de
inteligenta, atentie, memorie, spirit de observatie ori teste de
aptitudini tehnice.
O clasa aparte este clasa chestionarelor de personalitate si a testelor
speciale concepute pentru a evalua complexe de īnsusiri, precum
aptitudinile de comunicare ori cele manageriale. Īn functie de fisa
postului, cele mai utilizate teste īn selectia candidatilor sunt testele
de inteligenta, cele de atentie-concentrare si chestionarele de
personalitate. Este foarte important ca aplicantul sa īnteleaga foarte
bine instructajul atunci cānd testul īnca nu a īnceput. Īntrebarile
venite dupa acest moment sunt inoportune si īn cazul testelor contra-conometru
consuma timp. Principalele aspecte care trebuie avute īn vedere sunt :
timpul de rezolvare, mijloacele admise de marcare a raspunsului, natura
raspunsului (raspuns unic sau multiplu). De exemplu testele de
inteligenta sunt īn general serii de microprobleme care trebuie
rezolvate īntr-un timp dat, destul de scurt. Raspunsul este unic si
anume cel corect. Testele de inteligenta pot fi figurative(cānd se
prezinta diverse figuri-desen sarcina aplicantului fiind de a identifica
o alta figura-desen care sa completeze seria īn mod logic) sau verbale,
asemanatoare dar care utilizeaza cuvinte īn locul figurilor.Un test de
inteligenta rezolvat pozitiv este un test īn care a fost dat numarul
maxim de raspunsuri corecte, īn limita de timp impusa. Testele de
atentie sau cele de spirit de observatie vizeza capacitatea subiectului
de a identifica o serie de detalii, fiind de obicei teste de cautare fie
a diferentelor īntre doua desene aparent identice, fie de cautare a unor
figuri īntre altele asemanatoare.
Chestionarele de personalitate se disting prin aceea ca sunt serii mai
mult sau mai putin lungi de īntrebari privind aspecte diverse din viata
de zi cu zi. Nu mai exista raspunsuri corecte ori unice, deoarece īn
acest caz nu se urmareste performanta ci creionarea unui profil de
personalitate, īncercānd sa surprinda aspecte comportamentale, īn
general modul de a fi si viziunea asupra vietii. Īn mare, aspectele
vizate de un astfel de test se refera la: stilul de relationare cu
ceilalti, capacitatea decizionala, stilul decizional, stabilitatea
afectiv-emotionala, toleranta, īncrederea īn sine, creativitatea si
flexibilitatea, gradul personal de autonomie si independenta, anxietatea,
responsabilitatea, tendinta spre agresivitate, autocontrolul, rezistenta
la stres. Testele au lungimi variabile, putānd dura de la 20 minulte la
peste o ora. Pentru prima data, candidatul va fi pus īn fata unor
īntrebari despre sine pe care poate si le pune pentru prima data. Īn
cazul chestionarelor de personalitate, exista īntotdeauna posibilitatea
ca aplicantul sa nu fie sincer īn raspunsurile sale, cel mai adesea
intentionat, īn īncecarea de a-si ascunde anumite defecte sau trasaturi
de personalitate considerate incomode. Mai mult, acest fapt este
perceput ca fiind usor de realizat, fiind suficienta putina atentie īn
cazul īntrebarilor care se repeta.
Chestionarele de personalitate sunt adesea mult mai complexe īnsa, prea
greu de descifrat īn timpul relativ scurt pus la dispozitie, avānd
capacitatea de a identifica tentativele de frauda, chiar si īn
situatiile īn care aplicantul crede ca si-a luat toate masurile de
precautie. Īnsa cel mai adesea, acesta nu reuseste sa creeze coerenta
deplina, deoarece īn spatele aparentelor exista si alte chei de
verificare. Rezultatul va fi de aceea nefavorabil candidatului, odata
descoperita tendinta de falsificare, tendinta care va fi interpretata ca
minciuna. Sinceritatea, autoanaliza, clarificarea personala a
problemelor si cunoasterea de sine reprezinta cele mai bune modalitati
de abordare a chestionarelor de personalitate.
Testele de comunicare, creativitate sau abilitati manageriale sunt
adesea de tip situational. Adica se prezinta o serie de situatii
diverse si diferentiate, special concepute, aplicantul fiind īntrebat
apoi cum ar reactiona daca s-ar afla efectiv īn acea situatie.
Exista o grila de corectare a testelor si un mijloc unic de cuantificare
a rezultatelor. Testele de inteligenta de exemplu furnizeaza celebrul QI
(IQ), īn timp ce chestionarele de personalitate furnizeaza un grafic
care va fi interpretat īn functie de dimensiunile ce īl compun iar
concluziile vor fi prezente sub forma unei caracterizari. Este important
de stiut īnsa ca reprezentānd instrumente standardizate, testele elimina
o buna parte din subiectivitatea umana, mai ales daca sunt aplicate de
un specialist experimentat, ceea ce contribuie deci la identificarea
aplicantilor valorosi, dincolo de aparente.
Aplicare unui test este o dovada de interes, seriozitate si implicare
din parte angajatorului, o dovada ca acesta īncearca sa identifice īn
mod real persoana potrivita, motiv pentru care depinde numai de aplicant
sa beneficieze de sansa unei selectii corecte.
Sorin Faur
Specialist Resurse Umane |
